Paștele creștin ortodox va fi sărbătorit în luna mai, doar că de această dată vom spune „Hristos a înviat” pe 2 mai. Paştele reprezintă sărbătoarea Învierii lui Iisus Christos. Începutul acestei sărbători e văzut chiar în Cina cea de Taină, pâinea şi vinul simbolizând sacrificiul trupului şi al sângelui, ca preţ al răscumpărării. O semnificație foarte importantă o are Joia Mare din Săptamâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentează asupra casei, a curţii, pentru ca totul să fie curat.
Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouale. Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii dintre sâmbată şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică. Acasă le e îngăduit să ramâna doar celor foarte bolnavi. La biserică, preotul – cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mâna, urmat de alaiul de credincioşi – iese cu lumânarea aprinsă (Lumina) şi înconjoară biserica de trei ori. Serviciul divin se desfaşoară afară, iar când preotul va rosti „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios vor spune „Adevărat a înviat!”. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului. Oamenilor le este permis să manânce bucatele abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie. Se spune că acei care ciocnesc ouă roşii în ziua de Paşte se vor întâlni şi pe lumea cealaltă. Prima zi de Paşte trebuie să fie petrecută liniştit, fiind interzisă orice activitate distractivă. În această zi, e interzis şi somnul. Luni, a doua zi de Paşte, oamenii dau de pomană pentru cei morţi, mergând, în cele mai multe cazuri, la cimitir.
